Anul acesta s-au împlinit 120 de ani de la naștere și 50 de ani de la sfârșitul tecuceanului Alexandru Codin Mironescu. Trebuie menționat că instituția noastră, în anul 2010, prin grija d-lui Viorel Burlacu, directorul de atunci al Casei de Cultură, a fost prima instituție publică ce îi aducea un omagiu savantului tecucean. Astăzi, continuăm, aici, în orașul său natal să-i evocăm personalitatea și destinul exemplar.
Alexandru Mironescu era om de știință. Avea un doctorat în chimie la Sorbona, dar și unul în filosofie la București. Într-adevăr, cercetările profesorului Mironescu în domeniul hidrocarburilor urmau să-l conducă la invenții omologate în mai multe țări occidentale.
După întoarcerea în țară preocupările lui spirituale l-au purtat însă și către miraculoasa grupare, după spusa lui Andrei Pleșu, a „Rugului Aprins” de la Mănăstirea Antim (alături de Vasile Voiculescu, Dumitru Stăniloae, Alexandru Elian, Benedict Ghiuș, Sandu Tudor, Arsenie Papacioc, Andrei Scrima, Alexandru Făgețeanu, Sofian Boghiu, Antonie Plămădeală ș.a.), activitate curmată de Securitatea vremii prin ani grei de pușcărie.
Eliberat după 1963, Alexandru Mironescu și-a reluat activitatea de scriitor dar și pe aceea de cercetător în sfera teologiei și a filosofiei.
Profesorul Alexandru Mironescu a început a fi publicat în anii ’90, dar abia în ultimii zece-cincisprezece ani se vorbește din ce în ce mai entuziast despre această personalitate emblematică a Rugului Aprins și există studii, ba chiar teze de doctorat care îi analizează opera.
Alături de dl. profesor dr. Daniel Mazilu, de la Colegiul Național „Calistrat Hogaș”, un vechi prieten și colaborator al nostru, l-am avut invitat pe dl. Ion Costin Manoliu, scriitor şi scenarist.
Dl. Costin Manoliu a avut şi are în continuare o contribuţie considerabilă asupra scenariilor radiofonice difuzate pe canalele naţionale de radio, şi o serie de articole publicate în presa religioasă dintre care unele referitoare la viaţa şi învăţătura părintelui Arsenie Boca.
Dintre scenariile radiofonice pot fi amintite: „Secretul Fortului 13”, „Exerciţii de memorie”, „O paranteză tristă a istoriei”, ş.a. Cu acest prilej, la conferința desfășurată la Tecuci, s-a difuzat fragment din piesa de teatru „Rugul Aprins: Calea întru lăuntrul inimii”, al cărei scenariu a fost conceput de dl. Manoliu. Această audiție a fost una în premieră pentru orașul nostru, ea intrând într-o serie ilustră de localități în care a fost difuzată.
Articolele de presă publicate de d-sa recuperează și ele memoria acestor mari mărturisitori ai subteranelor comuniste, în special referitoare la Pr. Arsenie Boca: Mărturia doamnei Maria Ballasch, Amintirile Maicii Glicheria, Parintele Arsenie Boca in amintiri – Mărturiile Părintelui Ioan Sofonea, Pe urmele Părintelui Arsenie Boca – Întâlnirea cu Nichifor Crainic, Student la Academia de Belle Arte din Bucureşti (publicate în rubrica de Spiritualitate a revistei Formula AS).
Părintele Bogdan Ioan Anistoroaei, profesor de limba şi literatura română la Seminarul Teologic Liceal Ortodox „Sfântul Vasile cel Mare” din Iaşi și preot în satul Stejarii, comuna Ţigănaşi, a fost un alt invitat al conferinței noastre. Sfinția sa este autor al multor colaborări la portalul online al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei. De asemenea, autor al monografiei despre monahia Zorica Lațcu, poeta gândiristă. Părintele ne va vorbi despre Alexandru Mironescu-poet filocalic.
Prezent online a fost și dl. prof. Dr. Sorin Langu, istoric, profesor la Colegiul Național Vasile Alecsandri, autor al zeci de studii de numismatică, dar și al altor lucrări de istorie locală, din zona Covurluiului, Tecuciului sau Bârladului. D-sa ne-a vorbit despre teologia istoriei la Alexandru Mironescu.
Cristian Bostan, elev al Colegiului Calistrat Hogaș, a lecturat câteva din aforismele lui Al. Mironescu.
Mesajul maestrului Dan Puric, a făcut parte din acest lanț de evocări despre tecuceanul nostru, d-sa participând cu multă solicitudine la acest efort recuperator dedicat profesorului Mironescu.
Vorbele Sf. Sofronie Saharov, persecutat și el de bolșevici, refugiat în Occident și care a înțeles foarte bine lupta românilor din acel timp, sunt definitorii în acest caz:
„Aruncați zeci de ani în temnițe ucigașe, împușcați în munți sau deportați în lagărele morții din Siberia, românii au pătimit pentru credința în Dumnezeu și în rostul creștin al acestui neam. Lupta lor n-a fost una politică. Ea nu s-a purtat, în ultimă instanță, cu ighemonii acestui veac, ci cu înseși puterile, începătoriile și stăpâniile întunericului. Și pătimirile lor i-au învrednicit de har, căci suferințele pe cruce, celor răstigniți li se prefac în izvor de daruri neajunse pentru alții”.
Colocviul de filosofie Mironescu 2023 – crop 4
